LUNA ACEASTA SARBATORIM PE

16 martie – semnificativ
1957 – A încetat din viaţă sculptorul Constantin Brâncuşi, ales postum membru al Academiei Române. Este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Opera sa a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură şi desen. Printre sculpturile sale: „Poarta sărutului”, „Rugăciune”, „Păsări Măiestre”, „Muza adormită”, „Domnişoara Pogany”, „Masa tăcerii”, „Coloana fără sfârşit”.
Constantin Brâncuşi

Evenimente biografice
•1876 – s-a născut la Hobiţa, în judeţul Gorj
•1914 – a avut prima expoziţie personală la New York City, în New York, S.U.A. (până la 1 aprilie 1914)
•1957 – a murit la Paris, în Franţa
•1996 – au început lucrări de restaurare la sculptura „Coloana fără sfârşit” la Târgu-Jiu, în judeţul Gorj
•2000 – s-a reinaugurat după restaurare sculptura „Coloana fără sfârşit” la Târgu-Jiu, în judeţul Gorj


CITATE :
Păsările măiestre m-au fascinat şi nu m-au mai eliberat din mreaja lor niciodată.
Am şlefuit materia pentru a afla linia continuă. Şi când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini
Arta trebuie să odihnească şi să vindece contrarietăţile interioare ale omului. Aceste contrarietăţi derivă din însuşi destinul lui şi din tragedia lui. Arta are şi această misiune terapeutică; să ne amintim numai de Catharsisul aristotelic.

    Obiceiuri romanesti la inceput de primavara!

    MARTIE – LUNA MARTISOR
    In fiecare an, in preajma zilei de 1 Martie, orasele sunt impanzite de tarabe cu martisoare si cadouri simbolice care vestesc sosirea primaverii. Desi in ultimul timp sarbatoarea a devenit puternic comerciala, traditia este veche de mai bine de 2000 de ani.

    Martisoare pe vremea dacilor

    Obiceiul Martisorului este foarte vechi, fiind pastrat de-a lungul timpul inca din vremea dacilor. Simbolurile primaverii erau confectionate pe atunci in timpul iernii si se purtau doar dupa data de 1 martie. Martisoarele erau pe atunci pietricele albe si rosii insirate pe o ata. In timp, culorile pietrelor au fost inlocuite cu nodurile snurului pe care il putem gasi si astazi. Snurul alb-rosu simbolizeaza cele 356 (sau 366) de zile ale anului calendaristic.

    In alte zone locuite de daci, martisoarele erau facute din monede de aur, argint sau bronz, in functie de statusul social al personei care il purta, si erau insirate pe fire de ata alb-negru. Dacii credeau ca martisoarele cu monede aduc noroc, fertilitate, frumusete si vreme buna. Amuletele erau purtate pana cand infloreau primii copaci. Atunci, martisoarele erau legate de crengile inflorite, in speranta ca vor prevesti un an imbelsugat.

    Prima zi de primavara este ziua Babei Dochia, care moare pe data de 1 martie si renaste pe 9, de Mucenici. Baba Dochia este o batrana zeita agrara care aduce aminte de zeita Terra Mater (Hera si Artemis din mitologia greaca, Diana si Iuno de la romani).

    Legenda Babei Dochia

    Baba Dochia era o femeie batrana care isi ura fiica vitrega (in alte variante, Baba avea un fiu, Dragobetele, care era insurat cu fata pe care nu o iubea Dochia). Intr-o zi geroasa de iarna, Dochia si-a trimis fata la rau, dandu-i o camasa foarte murdara sa o spele. Baba Dochia i-a spus sa nu se intoarca acasa pana cand camasa nu va fi alba ca zapada.

    Pe masura ce spala camasa in apa inghetata, haina se facea parca din ce in ce mai neagra. Fata avea mainile inghetate si a inceput sa planga de durere. Atunci a aparut langa ea Martisor, un barbat tanar, care i-a oferit fetei o floare rosie si i-a spus sa se duca acasa. Ajunsa la mama ei, fata a constatat ca haina era alba ca zapada.

    Baba Dochia a ramas uimita vazand ca fata a reusit sa curete camasa. Vazand floarea rosie din parul fetei, Dochia a crezut ca a venit primavara si a plecat cu oile pe munte. Pe masura ce urca, vremea se facea din ce in ce mai frumoasa, iar Baba mai arunca din hainele de pe ea (9 la numar). Dupa ce a renuntat si la ultima haina, vremea s-a stricat si a inceput sa ninga si sa viscoleasca.

    Atunci a aparut Martisor, care i-a spus Babei: „Vezi cat de rau este sa stai in frig si umezeala? Tu, cea care ti-ai obligat fata sa spele haine in raul inghetat!”. Apoi a disparut. Dochia a inghetat impreuna cu oile sale si s-a transformat in stana de piatra (legenda spune ca pietrele in care s-au transformat se pot gasi si azi pe muntele Ceahlau). De atunci, culorile rosu si alb simbolizeaza lupta dintre bine si rau, dintre primavara si iarna.
    Babele

    Primele trei zile ale lunii martie sunt strans legate de obiceiurile agrare. Se spune ca cele trei anotimpuri care urmeaza vor fi ca primele zile ale lunii martie: ziua de Martisor reprezinta Baba Semanatului si simbolizeaza primavara; ziua de 2 martie este Baba Muncii de Vara, iar 3 martie este ziua Babei de Toamna, a culesului.

    Inca de pe vremea dacilor, in ajun de Martisor oamenii isi aleg baba (o zi cuprinsa intre 1 si 9 martie). Se spune ca asa cum va fi baba ta, asa va fi tot anul. In plus, in functie de vreme, poti ghici caracterul: daca vremea este frumoasa, vei fi mai buna la suflet, mai intelegatoare, mai generoasa si vei avea mai mult noroc.

    In alte zone ale tarii, oamenii isi aleg baba in functie de ziua de nastere. Astfel, daca esti nascuta intr-o zi de 2, baba ta va fi pe 2 martie. Daca esti nascuta intr-o zi de 29, de exemplu, baba ta va fi tot pe 2 martie (2+9=11, 1+1=2).

    Martisorul in diferite zone ale tarii

    Martisoarele se ofera in general de catre domni pentru sotii, iubite, mame, fiice si alte femei din familie (sau de la locul de munca). Fetele mai tinere pot oferi martisoare mamelor, bunicilor, femeilor mai in varsta sau surorilor. In Moldova insa, fetele sunt cele care ofera martisoare baietilor din sat.

    In Transilvania, martisorul reprezinta o funie cu 365 sau 366 de noduri alb-rosii, care se atarna la poarta, la fereastra, de coarnele animalelor, de manerele galetilor, pentru a alunga spiritele malefice, deochiul, pentru invocarea vietii si pentru fertilitate.

    Bihorenii credeau ca apa de ploaie adunata in ziua de 1 martie sau din zilele „babelor” te face mai frumoasa, iar in Banat fetele aduna apa de ploaie sau topesc zapada de pe frunzele fragilor ca sa se spele pe fata, rostind descantecul „Drogobetelui de dragoste”: „Floare de fraga/ Din luna lui Mart/ La toata lumea sa fiu draga/ Uraciunile sa le desparti”.

    In Dobrogea, martisorul se poarta pana la venirea berzelor, apoi este aruncat spre inaltul cerului pentru ca norocul sa fie „mare si inaripat”.


    ZIUA MONDIALA A SCRIITORILOR

      *<
      In fiecare an, la 3 martie, se aniverseaza Ziua Mondiala a Scriitorilor.

      Evenimentul este organizat la nivel mondial de filialele PEN-Cluburilor afiliate la Organizatia Internationala a Scriitorilor (International PEN), din care fac parte poeti, dramaturgi, eseisti, editori si nuvelisti, chiar daca acronimul PEN semnifica doar Poets – Essayists – Novelists.

      Initiat, in 1921, de un grup de scriitori englezi si francezi, International PEN a fost prima si a ramas singura organizatie internationala a scriitorilor. Carta PEN, asa cum fusese ea formulata in 1921 de catre parintii fondatori ai organizatiei, a fost alcatuita ca un act de reconciliere intelectuala intre scriitorii de dincolo de toate frontierele, dupa experienta devastatoare a Primului Razboi Mondial, care a fost o trauma pentru constiintele europene.

      International PEN a fost creat pentru a promova prietenia si cooperarea intelectuala intre scriitorii de pretutindeni, indiferent de opiniile lor, politice sau de alta natura, pentru a lupta in favoarea libertatii de expresie si pentru a a-i apara pe aceia care au de suferit in regimurile politice opresive. International PEN are aproape 130 de centre in intreaga lume, dintre care cel mai mare este PEN American Center.

      Cuprinzand treptat tot mai multe tari de pe toate continentele, organizatia a devenit un veritabil parlament scriitoricesc, care se preocupa de drepturile profesionale, de libertatea cuvantului si, nu in ultimul rand, de libertatea autorilor. In fiecare an, International PEN organizeaza fascinante festivaluri de poezie, spectacole, dezbateri teoretice. In timp ce 'activistii' se preocupa de supravietuirea organizatiei, scriitorii invitati se preocupa de supravietuirea literaturii, amenintata in esenta ei de televiziune, de vulgaritatea subculturii.

      PEN Clubul Roman a fost creat in 1923 si l-a avut printre initiatori pe Liviu Rebreanu. Razboiul rece, dar si 'pacile reci' survenite sporadic in anii comunismului au intrerupt activitatea PEN Clubului Roman. Dupa 1964, PEN Clubul a existat din nou, formal, fara a avea si posibilitatea sa functioneze. Presedintele PEN Clubului Roman in anii 70 a fost poetul Geo Dumitrescu.

      La 11 septembrie 1990, Centrul PEN Roman renastea, intr-o sedinta la care au participat cei mai reprezentativi scriitori romani. Poeta Ana Blandiana devenea presedinta PEN Clubului Roman, afiliat Organizatiei Internationale a Scriitorilor. Centrul PEN din Romania a refacut legaturile cu marii scriitori din exil, incercand o completare a jumatatilor rupte.

      PEN Clubul Roman a organizat in Romania o serie de conferinte internationale, de fiecare data tema dezbaterii fiind aleasa dintre problemele stringente ale momentului. 'Scriitorul si puterea', in 1995, la Neptun, 'Scriitori in inchisori: intre libertatea fizica si cea spirituala', in 1997, la Sighet, 'Mai multe limbi – o literatura, mai multe literaturi, o limba', in anul 2000, la Iasi, 'Literatura intr-o lume conflictuala. Rolul schimburilor literare in prevenirea si detensionarea conflictelor', in iunie 2002, la Bucuresti. Au participat scriitori veniti din toate colturile lumii.

      Dintre congresele mondiale desfasurate din 1990 incoace, Centrul PEN Roman a participat, ulterior conferintelor refondatoare de la Viena si Paris (1990, 1991), la congresele de la Barcelona (1992), Dubrovnic (1993), Praga (1994), Santiago de Compostela (1995), Guadalajara Mexic (1996), Edinburg (1997), Varsovia (1999), Moscova (2000), Londra (2001) si Ohrid (2002). De asemenea, a participat la conferintele regionale organizate cu regularitate in Slovenia, Macedonia si Ungaria.

      Clark Gable

        de la Wikipedia
        William Clark Gable (n. 1 februarie 1901 – d. 16 noiembrie 1960) a fost unul din marii actori americani de film al primei jumătăți de secol XX.

        A jucat cu mari artiste ale epocii ca:Joan Crawford (nouă filme), Myrna Loy (șapte filme), Jean Harlov (șase filme), Lana Turner (patru filme), Norma Sharer (trei filme) și cu renumita Vivien Leigh.

        Este premiat cu Oscar pentru cel mai bun actor pentru rolul din producția New York – Miami. Este nominalizat pentru rolul Fletcher Christian din filmul Mutiny on the Bounty în 1935

        Cel mai răsunător rol al său, Rett Butter, a fost în filmul ,,Gone with the Wind” (Pe aripile vântului), alături de actrița Vivien Leigh, în anul 1939. Este de asemeni nominalizat pentru cel mai bun actor.


One response to “LUNA ACEASTA SARBATORIM PE

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: