SARBATORILE PASCALE


Această prezentare necesită JavaScript.


  • Istoria Sarbatorii Pastelui
    Pastele (in greaca: Πάσχα, Pascha sau Pasxa) este cea mai importanta sarbatoare religioasa din calendarul crestin. Crestinii sarbatoresc aceasta zi in cinstea invierii lui Iisus Cristos dupa doua zile de la rastignirea pe cruce (in Duminica Pastelui, considerata cea de-a treia zi, incluzand ziua crucificarii), care se pare ca a avut loc intre anii 26 si 36 era noastra. in aceasta sarbatoare au fost integrate multe simboluri culturale fara origini religioase, fiind oficiate atat de crestini, cat si de practicantii altor religii.

    Pastele se refera de asemenea la anotimpul anului bisericesc numit Perioada Pastelui sau Anotimpul Pastelui. In mod traditional, Anotimpul Pastelui dura patruzeci de zile, din Ziua Pastelui pana la Inaltare, dar acum dureaza oficial cincizeci de zile pana la Rusalii. Prima saptamana a Anotimpului Pastelui este denumita Saptamana Pastelui sau Octava Pastelui. Pastele marcheaza de asemenea si sfarsitul Postului Mare, o perioada de rugaciune si penitenta.
    Lumanarea de Inviere
    In noaptea de Inviere fiecare credincios poarta in mina o lumanare, pe care o va aprinde din lumina adusa de preot de pe masa Sfintului Altar. Aceasta lumanare este simbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii si a luminii lui Hristos asupra intunericului pacatului. Oul pictat

    Ouale
    simbolizeaza mormintul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la invierea sa din morti. De aceea, cind sparg ouale prin ciocnire, dar si cind se saluta crestinii isi spun: „Hristos a inviat! Adevarat a inviat!”. Culoarea rosie a oualelor simbolizeaza singele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mintuirea lumii. Exista credinta ca cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea cealalta. Ouale simbolizeaza si reintinerirea, primavara. In Egiptul antic, oul era simbolul legamantului vietii si reprezenta, totodata, sicriul ori camera mortuara.
    In traditia populara de la noi, ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, te apara de rele.

    Pasca
    Se coace numai o data pe an, de Sfintele Pasti. Ea are o forma rotunda, la mijloc o cruce si este impodobita pe margini cu aluat impletit.

    Mielul
    Il reprezinta pe Iisus Hristos care s-a jertfit pentru pacatele oamenilor si a murit asemeni unui miel nevinovat.

    Iepurasul
    Acesta este un vechi simbol german care provine de pe vremea festivalurilor pagane. El simbolizeaza fertilitatea, primavara.

    Ultima saptamana a postului Pastelui este cea mai importanta perioada. Ea trebuie folosita pentru cainta si comemorare. Tot atunci sunt pregatite si bucatele de Pasti. Pana de Inviere toata casa trebuie sa fie curata si bucatele sa fie gata. In seara de Inviere, conform traditiei, toata lumea merge la biserica pentru a participa la slujba si pentru a lua lumina. La sfarsitul slujbei, preotul imparte tuturor sfintele pasti, adica paine sfintita, stropita cu vin si cu aghiazma. Familia se intoarce spre dimineata de la biserica si gusta mai intai ouale si pasca sfintite.

    La slujba de Inviere se sfintesc bucate precum:

    OUALE CURATITE – cine mananca oua prima data in ziua de Pasti se zice ca va fi usor peste an. Altii usuca albus de ou rosu sfintit si daca un om sau vita face albeata, piseaza albusul si i-l sufla in ochi.
    SLANINA e folosita la mai multe leacuri : se ung ranile ; daca se imbolnaveste vreun om sau vita si mananca slanina aceasta se vindeca. Daca e bolnav de friguri se afuma cu slanina, tamaia alba si neagra puse pe o lespede. Daca sangereaza vreo vita i se da sa manance din slanina aceea.
    HREANUL – cine-l mananca atunci cand vine acasa de la biserica va fi iute si sanatos tot anul. Pus in cofele cu apa sau in fantani, curateste apa. Se amesteca in tavitele vitelor impotriva bolilor si e bun contra frigurilor.
    SAREA se foloseste la sfintirea fantanilor.
    CUISOARELE – pentru dureri de masele.
    FAINA – se freaca ochiul vitei cu albeata si-i trece.
    USTUROIUL sfintit (pus in pamant) nu se strica. Serveste la alungarea strigoilor de la casa – se ung usile grajdurilor cu el. La nevoie se freaca si oamenii bolnavi (mai ales pentru vatamatura).
    SAMANTA DE BUSUIOC – cu firele de busuioc sfintite se afuma cei cu dureri de urechi. Busuiocul e inspiratorul dragostei, de usturoi fug strigoii si de taciune fuge diavolul.
    Spalarea din dimineata Invierii este tot o traditie pastrata in special la sate. Intr-un lighean se pune un ou rosu, in unele locuri doua, si o moneda de argint. Se toarna apa proaspata (neinceputa) adusa de la fantana. Toti ai casei se spala pe rand, dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand : „Sa fiu sanatos, si obrazul sa-mi fie rosu ca oul ; toti sa ma doreasca si sa ma astepte asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti ; sa fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor.” Dupa aceea se ia moneda de argint si trecand-o peste fata se zice : „Sa fiu mandru si curat ca argintul”; fetele mai zic „sa trec la joc din mana-n mana ca si banul; sa fiu usoara ca si cojile de oua, care trec plutind pe apa”. In unele sate, in lighean se pune si o crenguta de busuioc, deoarece se zice ca daca te speli cu dansul vei fi onorat ca busuiocul.

    Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgand dupa un adevarat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi: ouale rosii, casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu brinza sau smantana si, mai nou, cu ciocolata.

    In mai multe zone ale tarii exista obiceiul ca a doua zi de Pasti, tinerii sa stropeasca fetele, iar acestea la randul lor sa le dea baietilor de baut si sa le ofere daruri, caci se crede ca nici unei fete nu-i va merge bine daca nu este udata. Inainte, stropitul se facea cu apa de fantana; astazi este datina ca fetele sa fie udate cu apa de colonie.

    Saptamana cea dintai dupa Paste este numita Saptamana Luminata. In aceasta saptamana raiul este deschis, iar iadul este inchis, de aceea se spune ca cei care mor in acest interval intra in Rai.

    Desigur ca pe langa aceste traditii pe care le-am enumerat in aceste randuri, mai sunt si altele, insa e bine sa cunoastem macar cateva dintre ele.


  • Lasă un răspuns

    Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

    Logo WordPress.com

    Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

    Poză Twitter

    Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

    Fotografie Facebook

    Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

    Fotografie Google+

    Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

    Conectare la %s